MIEREA DE ALBINE ȘI BENEFICIILE EI

Mierea de albine

Tot mai multe mame preferă mierea de albine în alimentația celor mici, în detrimentul zahărului. Buburuza mea năzdrăvană își începe ziua cu o linguriță cu miere amestecată cu semințe de susan, in, floarea soarelui sau dovleac, în funcție de ce am prin dulap.

Pe piață există foarte multe sortimente de miere de albine : polifloră, tei, salcâm, rapiță sau chiar de floarea soarelui. Ce diferențe există între ele, în ceea ce privește proprietățile lor? Ce cantitate trebuie consumată de copii sau de adulți? După ce criterii ne ghidăm pentru a alege un borcan cu miere bună? La toate aceste întrebări ne va răspunde domnul Dr. Alexandru Frunză, nutriționist al Clinicii de nutriție- Dietalia.

Domnule doctor, câte tipuri de miere sunt pe piață și care sunt, pe scurt, diferențele dintre ele?

Principalele sortimente de miere produse la noi în ţară sunt poliflora şi mierea de salcâm, de tei, de mană sau de floarea-soarelui. În anumite zone ale ţării se mai produce în cantităţi mai mici şi mierea de izmă (mentă) sau de rapiţă.

Mierea polifloră provine din nectarul mai multor specii de flori, niciuna dintre acestea nefiind dominantă. Din acest motiv, culoarea ei poate varia în funcţie de zonă şi perioada în care a fost recoltată, de la un galben viu până la portocaliu.

Mierea polifloră este considerată o miere completă. Ea este compusă din zaharuri simple, fructoză şi glucoză. Ea conţine, în cantităţi mici, grupul de vitamine B şi vitamina C, enzime, acizi organici şi săruri minerale (fier, potasiu, calciu, fosfor).

Mierea de salcâm are un conţinut de fructoză mult mai mare decât alte sortimente. Culoarea ei este de regulă foarte deschisă, variind de la incoloră până la galben deschis sau galben-pai. Ea are mirosul specific de salcâm şi nu prezintă semne de cristalizare atât de rapide precum alte sortimente, datorită conţinutului mai scăzut de zaharoză. Atenţie, ea poate totuşi să cristalizeze în timp! Deşi se spune că, tot din acest motiv, mierea de salcâm este recomandată diabeticilor, consumul ei se va face în cantităţi foarte mici şi doar după consultarea medicului în această problemă.

Mierea de tei este un sortiment foarte apreciat şi recomandat. Ea are o puternică aromă şi o culoare galbenă-aurie, uneori cu reflexe verzui. Conţine vitamine, în special B1 şi are un conţinut ridicat de polen.

Mierea de mană se deosebeşte de celelalte sortimente deoarece este o miere extraflorală. Este un produs obţinut indirect, prin intermediul unor insecte din ordinul afidelor. Acestea se hrănesc cu sucurile plantelor şi elimină apoi zaharurile care nu le sunt necesare. Albinele culegătoare strâng aceste zaharuri de pe frunzele de foioase (în special stejar) sau conifere (brad, pin, molid) şi le transformă în miere, la fel cum procedează cu nectarul. Pentru corpul uman mierea de mană are valori deosebite, fiind de până la 20 de ori mai bogată în săruri minerale decât celelalte sortimente.

Mierea de Manuka are proprietăţi antibacteriene ce pot fi folosite contra majorităţii microorganismelor ce produc boli infecţioase. Până în momentul de faţă, ea a putut anihila toate varietăţile de bacterii întrebuinţate la testări. Această varietate de miere este obţinută de albine folosind polenul recoltat de la arborele Leptospermum Scoparium (Manuka), existent în zonele mai puţin populate din Noua Zeelandă. Aborigenii foloseau de secole mierea în tratamentul rănilor greu vindecabile, aşa cum proceda şi ţăranul român.

Miere de albine

Ce beneficii putem obține din consumul de miere de albine?

Mierea polifloră stimulează pofta de mâncare, îmbunătăţeşte digestia, ajută funcţiile ficatului şi creşte procentul de hemoglobină în sânge. În plus, ea este, la fel ca alte sortimente de miere, un bun antiseptic.

Mierea de salcâm este un tonic general şi se foloseşte pentru calmarea tusei, a nevrozelor, a gastritelor sau ca ca aliment ce fortifică sistemul imunitar.

Mierea de tei este cea mai indicată în tratarea afecţiunilor căilor respiratorii (bronşite, laringite, tuse, astm bronşic, răceli, stări febrile). Se mai foloseşte la afecţiunile sistemului nervos şi insomnii, deoarece are proprietăţi calmante.

Mierea de albine se consumă zilnic? În ce cantități?

Gustul parfumat şi dulce al mierii o recomandă ca pe un aliment extraordinar. Ea are calităţi nutritive şi este indicată în tratarea unui număr mare de afecţiuni. Este însă important să înţelegem că valorile sale nutritive le depăşesc cu mult pe cele medicale.

Mierea este în primul rând un aliment, nu un medicament. Ea nu are proprietăţi miraculoase, dar consumul ei constant ca aliment de sine stătător sau ca îndulcitor reprezintă o alternativă la zahăr, cu beneficii incontestabile asupra organismului.

Mierea se poate consuma zilnic, dar în cantităţi moderate, deoarece este foarte bogată în zaharuri (80%) şi are foarte multe calorii (325 kcal/100 g). Pentru un adult normal ponderal, 3-4 linguriţe de miere pe zi sunt suficiente. Însă, un consum exagerat (8-10 linguriţe pe zi) poate duce la îngrăşare, la creşterea glicemiei, la aciditate gastrică şi reflux gastro-esofagian.

Mierea nu este recomandată copiilor sub 1 an, datorită conținutului de spori luați de pe florile plantelor polenizate de albine, fapt ce poate provoca Botulism.

Sortimente miere de albine

Pe rafturile din super-market găsim numeroase firme care produc aparent același tip de miere. După ce anume trebuie să ne uităm atunci când alegem un borcan cu miere de albine?

Mierea contrafăcută nu prezintă nicio aromă, poate fi separată în straturi și este limpede, fără impurități. Mierea naturală are o aromă specifică, se prelinge și prezintă impurități naturale (polen, microparticule de ceară și propolis).

De asemenea, mierea naturală cristalizează. Dacă ați cumpărat miere și după 2-3 luni nu are deloc cristale, e posibil ca aceasta să fi fost contrafăcută.

Puteţi face un test simplu pentru a afla dacă mierea e contrafăcută: amestecați mierea în apă rece. Dacă este naturală, ar trebui să cadă pe fundul paharului, deoarece are densitatea de 1,4 ori mai mare decât apa și nu se dizolvă imediat. Dacă mierea se împrăștie rapid în apă, înseamnă că e contrafăcută.

O miere zaharisită este o miere mai slabă, din punct de vedere calitativ?

Cu timpul, mierea îşi poate pierde culoarea iniţială (de obicei se închide, iar la cristalizare se deschide). Datorită naturaleţii ei, mierea polifloră cristalizează după un timp, dar nu-şi pierde proprietăţile. Mai precis, cristalizarea oricărui sortiment de miere este dovada supremă a provenienţei sale naturale. Ideea conform căreia mierea cristalizată ar fi semn că în ea s-a adăugat zahăr este un mit, deoarece zahărul adăugat artificial nu mai formează cristale.

Există o controversă care persistă în rândul mamelor: mierea poate fi prelucrată termic sau, din contră, la o temperatură ridicată ea devine toxică. Ne puteți lămuri?

Pentru a beneficia de calitățile benefice ale mierii de albine nu o încălziți la temperaturi mai mari de 40 de grade Celsius, deoarece enzimele din aceasta se distrug şi își pierde din proprietățile curative.

Am înțeles, vă mulțumim pentru toate aceste lămuriri, abia aștept să fac testul cu apa și mierea la mine acasă.

Pe domnul Dr. Alexandru Frunză îl găsiți la Clinica de nutriție Dietalia sau pe www.dietalia.ro.

Tot pe partea de sănătate, te invit să citești și Copiii și răceala- metode de prevenție.

Cu drag de oameni,

Mama cu Dichis.

Articole similare

No Comments

    Leave a Reply