EXPONATUL DIN SALA DE FITNESS

Sunt una dintre femeile care merg la sala de fitness. Nimic neobișnuit să mergi la sală, o grămadă de oameni fac asta și nu fac postări pe internet. Ține de bunul simț al fiecăruia și de prioritățile lui. Și cu toate acestea în momentul în care te apropii să mă întrebi dacă folosesc un aparat de exerciții sau câte serii mai am la bara de genoflexiuni, stai proțăpit în fața mea și îți pierzi cuvintele.Nu…nu sunt genul de femeie care lasă fără cuvinte un bărbat când o zărește. Nu am fost niciodată. Și cu toate astea, vă asigur că asta se întâmplă.

Pot concura cu exponatele de muzeu…

Pe doamne le zăpăcesc și mai mult. Este suficient să mă apuc de fandări cu greutăți și pot concura, cu ușurință, cu exponatele de muzeu, la priviri ațintite asupra mea.

Femei care încearcă să se răsfețe…

În cazul în care nu v-ați dat seama despre ce este vorba, vă spun eu: burtica mea… de viitoare mămică. Însărcinată fiind în trimestrul II, par în ochii celorlalți potrivită să stau cuminte în casă, la maximă siguranță și poate să manifest și niște false pofte, pentru că ce să vezi? Personal, nu cred că există așa ceva. Cred că sunt doar femei care încearcă să se răsfețe puțin și ele.

Ehe, maică, nu mai e ca în tinerețe!

Mă declar ″vinovată″, într-adevăr mă preocup să mă mențin activă cât mai mult timp în sarcină și să nu iau foarte multe kilograme (ca la prima sarcină). Sunt dependentă de buna dispoziție pe care mi-o oferă fiecare antrenament, cu toate că intensitatea lor a fost redusă. Am ajuns să înțeleg vorba venerabilelor doamne: ″Ehe, maică, nu mai e ca în tinerețe!″. Cu toate astea mă simt tare bine așa. Și știu, mi s-a mai spus, îmi place să-mi complic viața frumos!

Cu drag de oameni,

Mama cu dichis

No Comments

    Leave a Reply