DOUĂ SARCINI, ACEEAȘI FEMEIE

Am devenit mamă după 30 de ani și mi-am dorit ca diferența de vârstă dintre copiii mei să nu fie prea mare, pentru a se avea unul pe celălalt ca parteneri de joacă, descoperiri și experiențe. Cred că a fost o vârstă potrivită pentru a face asta, deși uneori mă gândesc că dacă aș fi așteptat mai mult, poate aș fi fost mai pregătită și mai înțeleaptă. Probabil aș fi avut această suspiciune și la 35 de ani, cine știe?

A doua sarcină m-a luat serios prin surprindere

După venirea pe lume a primului nostru copil – Buburuza, am crezut că știu la ce să mă aștept de la o sarcină, cum decurg lucrurile, ce pași aș dori să reiau sau să schimb. Cu toate acestea, a doua sarcină m-a luat serios prin surprindere, sub mai multe aspecte. Dar să începem cu începutul.

O femeie care spera să devină în curând mamă

Când am văzut pentru prima dată cele două liniuțe pe un test de sarcină eram o femeie care spera să devină în curând mamă. Fără să am prea multe griji și responsabilități, mă puteam menaja atunci când aveam nevoie și cu toate astea, fără să am vreo indicație medicală am încercat să nu depun prea mult efort fizic, din motive și temeri aberante de-a dreptul. Sarcina a fost una foarte blândă, nici nu simțeam că sunt însărcinată, doar creșterea burticii și problemele cu somnul de pe la 7 luni au creat un ușor disconfort.

După 2 ani de la nașterea Buburuzei,  dorindu-ne încă un copil, am rămas din nou însărcinată, hotărâtă de această dată să rămân activă, adică să continui mersul la sală o perioadă cât mai lungă de timp, cu burtica la purtător, ignorând privirile mult prea indiscrete ale curioșilor (Mai multe găsiți în articolul Exponatul din sala de fitness). Nici nu prea aveam de ales, pentru că Buburuza noastră este un copil energic și trebuia să fiu în formă ca să pot ține pasul cu ea. În plus față de sarcina anterioară, de această dată am avut bătăi de cap cu: grețuri, lipsa poftei de mâncare, somnolență și sensibilitatea la răcelile colectate de cea mică de la grădiniță. Măcar am fost suficient de inspirată încât să nu dorm pe parcursul zilei și astfel noaptea mă puteam odihni fără probleme.

Preocupările mele s-au schimbat, ca și necunoscutele care se iveau în mintea mea

Pe parcursul celor două sarcini preocupările mele s-au schimbat, ca și necunoscutele care se iveau în mintea mea. Îmi amintesc că după sosirea Buburuzei eram foarte preocupată de instinctul matern, pe care încercam să-l identific în mulțimea de emoții de după naștere. Îmi doream să mă conectez cu puiul meu, să-i înțeleg nevoile și reacțiile și să-i ofer tot ce avea nevoie, chiar dacă asta a însemnat să mă neglijez foarte mult. Din dorința de a fi o mamă ″perfectă″ în ochii celorlalți și sub influența ″cunoscătorilor bine intenționați″, am ajuns să exagerez, însă doar așa am învățat să cred și să îmi ascult sufletul legat de orice problemă cu care s-ar confrunta copilul meu.

Cum se simte dragostea pentru doi copii?

Deși aparent am adunat ceva experiență ca femeie însărcinată și mamă, mai sunt multe aspecte pe care nu știu deocamdată cum le voi aborda în viitorul foarte apropiat. Nu am nici cea mai vagă idee cum îl va primi Buburuza pe frățiorul ei, la întoarcerea noastră din maternitate, în ce măsură se va modifica relația dintre noi două, cum se simte dragostea pentru doi copii?… Da! Multe necunoscute!… cu timpul se vor clarifica și le voi putea împărtăși cu voi.

Cu drag de oameni,

Mama cu Dichis.

6 Comments

  • Reply
    maria
    June 19, 2017 at 7:21 am

    sunt si eu in situatia ta…aproape. Am 2 fete gemene (concepute prin fertiliozare in vitro) si de curand am aflat ca sunt insarcinata natural….a fost o surpriza totala…nu stiam ca pot sa fac asa ceva :). Deoarece primii ani cu fetele au fost f grei, alaptat in tandem, somn deloc pt mine, colici la dublu si plansete inexplicabile…. chiar nu aveam in plan sa o iau de la capat, desi sper si constientizez ca poate va fi mai usor cu unul singur. Am tot felul de sentimente amestecate, ma simt vinovata fata de fete ca le voi strica echilibrul in care ele erau centrul universului, ele se inteleg minunat, nu stiu daca vor avea aceleasi sentimente si pentru noul membru al familiei….

    • Mama cu Dichis
      Reply
      Mama cu Dichis
      June 19, 2017 at 7:39 am

      Felicitări Maria! Va fi bine, ai să vezi, cu dragoste, blandețe și răbdare, doar ai reușit cu cele două minuni, fetițele tale.
      Te mai aștept pe aici să îmi spui cum a fost până la urmă.

  • Reply
    Berta Harabagiu
    June 19, 2017 at 12:39 pm

    Buna! Eu trec prin asta acum.Am un baietel de 2 ani si 8 luni si sunt insarcinata in 5 luni urmand sa avem o fetita…imi doream foarte mult sa am 2 copii si sa fie diferenta mica intre ei pentru ca asa este intre mine si sora mea si e nemaipomenit. Prima sarcina a fost un fleac dar asta mi-a pus capac cu multe greturi, ameteli si multe altele. Sper ca printul meu sa o primeasca cu multa dragoste pe bebelinda ce urmeaza…

    • Mama cu Dichis
      Reply
      Mama cu Dichis
      June 19, 2017 at 8:16 pm

      Felicitări Berta! Sarcină ușoară în continuare și te aștept cu detalii despre primirea surioarei de către băiețel. Te îmbrățișez!

  • Reply
    Irina
    June 22, 2017 at 2:30 am

    Eu cred ca daca o pregatesti pe Buburuza din timp o sa fie o experienta minunata pt amandoua.

    Matei acum e f mandru de burtica mea, ii place ca se face mare, il pupa pe bebe si daca cumva ma duc la doctor, vrea si el sa l asculte pe bebe. A venit recent tatal meu in vizita si primul lucru cu care s a laudat la 5 dimineatza, cand s au vazut, a fost burtica.

    A spus ca vrea si el sa mearga cu mine la doctor cand il scoate pe bebe.
    Si la mine sarcina a fost de 100 de ori mai grea, dar mai avem inca 8 saptamani si vine puiul.
    Eu mi am dorit din start 2 copii, cu diferenta mica de timp intre ei si pana in 30 de ani. Sapt viitoare implinesc 30 de ani si diferenta intre ei e cam maricica, aproape 4 ani, dar fiind amandoi baieti cred ca or sa treaca usor peste acest aspect.

    Bafta si nastere usoara iti doresc. O acomodare cat mai lina. Va pup.

    • Mama cu dichis
      Reply
      Mama cu dichis
      June 22, 2017 at 7:37 am

      Irina, multumesc de sfaturi, încurajări și că ai împărtășit din experiența ta, ajută foarte mult. Mă bucur pentru voi și pentru Matei care este atât de încântat de frățiorul lui. Sarcină ușoară în continuare, naștere blândă și multă dragoste! Te îmbrățișez!

Leave a Reply